0

A fi sau….a avea? De fapt asta e intrebarea

Societatea moderna are doar doua tipuri de gandire si acestea sunt: “a avea” si “a fi”. “A avea” este modul de gandire preponderent axat pe achizitii, posesiuni, control. “A fi” este cel care favorizeaza bucuria, detasarea, libertatea si continuitatea. In viata pendulezi intre cele doua: “a avea” si “a fi”. Lumea in care traim are o abordare mai mult inclinata spre “a avea” pentru ca fiecare structura sociala este proiectata spre achizitii si de aici multe forme de control. De altfel, orice definitie a succesului este bazata pe un numar de posesii pentru ca atunci cand creezi valoare te bazezi pe o forma de control. “A avea ” este atat de prezent in vietile noastre incat uitam cum e “a fi” carer este mult mai puternic pentru ca atunci cand ai ceva, acel ceva il ai doar pe o perioada limitata de timp. De ce? Din momentul in care incepi sa “ai” obiectul respectiv, timpul va incepe actiunea lui distructiva. Orice teorie economica statueaza faptul ca devalorizarea lucrurilor este bazata pe timpul cat l-am avut in posesie. De aceea poti avea un lucru pe o perioada limitata de timp. Pe de alta parte “a fi” este continuu. Alegand “sunt” si nu “am” te detasezi de timp si te bucuri de clipa prezenta. Daca te supui orbeste lui “a avea” poti avea lucruri frumoase pentru un timp si vei incerca tot timpul sa recreezi sentimentul de la inceput cumparand un obiect similar. Dar daca esti in modul de gandire “a fi” poti sa te bucuri fara a depinde de ceea ce ai. Nu ai nevoie de lucruri materiale daca doar esti pentru ca a fi nu are granite si nici nu este limitat de timp. Pentru ca atunci cand “ai “ceva, ai doar ceva din trecut cu toate ca ai putea sa ai iluzia ca totul este in prezent dar in fiecare secunda acel lucru se schimba si la un moment dat se va descompune, se va strica etc. In prezent nu poti avea nimic cu adevarat pentru ca tot ceea ce posezi este din trecut. Tot ceea ce ai este din trecut si tot ceea ce vei avea este in viitor. In momentul prezent exista doar o singura prezenta: “esti tu”. Cand alegi “a fi” alegi sa traiesti in prezent pentru ca nu poti trai in trecut si nici in viitor. Tot ceea ce esti este acum, in secunda asta. Deci, “a avea” ceva este tot timpul in trecut iar “a fi” este tot timpul in prezent.

Cu cat ai mai mult, cu atat vei vrea mai mult. Cand gandiurile tale sunt indreptate catre “a avea” vei crea posesiuni numeroase care la randul lor se vor schimba in adictii. Asta te va face sa ai mai mult si vei crea un lant pe care il poti rupe cu greu. Cu cat ai mai mult cu atat lantul este mai mare si mai greu. Bucurandu-te de viata fara a te focusa pe lucrurile pe care le ai iti vei spori spontaneitatea. Neavand ceva pe care sa-l protejezi te va elibera si vei crea lucruri care tin de fiinta ta si de trairi legate de “a fi”. Vei actiona direct si spontan si te vei bucura de calatorie, in loc de destinatie.  Atunci cand experimentezi satisfactia pentru ceva ce tocmai ai cumparat, vrei sa mai traiesti aceasta satisfactie si atunci vrei mai mult pentru ca odata ajunsi la destinatie vrei sa incepi o alta “calatorie”, sa ai alte obiective, scopuri, mai mari, mai multe, lucruri mai scumpe in loc sa te bucuri de o calatorie interminabila doar fiind. Scopul ar trebui sa fie doar “sunt” pentru a nu mai fi legat de destinatie atata timp cat calatoria este destinatia ta.

A avea este un mod de gandire atat de pregnant si prezent in viata noastra incat si limbajul nostru este cel care defineste adictia noastra pentru posesii. Sunt atatea contexte in care doar schimband aceasta paradigm iti vei da seama ca una este sa ai un copil, sot, sotie, prieten…etc  si alta este sa ii privesti ca persoane care sunt alaturi de tine si iti aduc bucurie zi de zi. Imagineaza-ti ca in loc sa zici: copilul meu, prietenea mea, sotia mea, sotul meu le vei spune pe nume. Le vei da identitatea inapoi. Pentru ca a gandi in termeni de posesiune “al meu”/“a mea” nu-ti aduce decat frustrare..de ce? Pentru ca atunci cand ei nu fac asa cum vrei tu sau au o zi proasta tu ii tratezi ca pe niste posesiuni ..exact ca pe niste lucruri. Daca ii vei privi ca pe niste companioni ai calatoriei pe care o faceti impreuna altfel vor sta lucrurile. In loc de frustrare adusa de lipsa lor de cooperare vei vrea sa-i ajuti, sa-i inveselesti si vei incerca sa faci calatoria cat mai placuta.

De multe ori spunem ca “avem” o boala. Nu, nu ai nimic. Esti doar intr-o stare de nealiniere a organismului. Dar utilizand in acest context “a avea” oferi bolii si mai multa putere. “A avea” o boala este complet diferit de a constientiza ca ai o nealiniere. Cand tot spui ca ai o boala o faci parte din tine pentru ca o ai, o detii, e a ta. Dar daca te gandesti la boala ca un temporar nealiniament poti schimba asta pentru ca in mintea ta o faci temporara si schimbi si atitudinea. Bolile sunt doar drumuri gresite in calatoria noastra, sunt semnale prin care corpul iti spune ca esti pe drumul gresit si ceea ce trebuie sa faci este sa schimbi acest curs.

Succesul traditional vine din a avea o cariera. Vanam carierele si ne pregatim toata viata pentru cele mai bune cariere. Dar doar avand o cariera este cu totul diferit de a fi util. Cand avem o cariera de success ne chinuim atat de mult sa nu o pierdem cand am putea sa cream mai multa valoare prin ceea ce facem. Luptam sa ne tinem de scaunele dintr-o functie de conducere, ne luptam sa obtinem o promovare, sa urcam pe scara sociala mai mult decat cel de langa noi. Cand nu ai o cariera dar generezi  valoare pentru ceilalti esti in mindsetul de “a fi”. Atunci nu-ti mai este frica de a mai pierde pentru ca nu ai nimic de pierdut ci doar esti de ajutor celorlalti. Esti in starea de “a fi” in loc de “a avea”.
De fapt nu este nimic gresit cu “a avea” ci pur si simplu este o cale mai grea. A fi este mai usor pentru ca schimbi focusarea si constientizand doar ca “esti” te ajuta mai mult decat crezi. Parerea mea este ca ai nevoie de amandoua in viata dar ca si importanta, primordialitate si usurinta “a fi” este mai puternic.

 

admin

Leave a Reply

Your email address will not be published.